ALERGII ȘI INTOLERANȚE: PROTEJEAZĂ-TE!

Alergiile și intoleranțele nu sunt același lucru: ambele sunt „reacții adverse”, dar cu caracteristici total diferite. Sunt două moduri distincte ale organismului de a răspunde și reacționa la interacțiunea cu substanțe străine.

Intoleranțele.

Vorbim despre intoleranță atunci când există o reacție negativă a organismului, declanșată de ingerarea unuia sau mai multor alimente (sau substanțe active) și care depinde de o dificultate în digestia sau metabolizarea acelui aliment sau a unei componente a acestuia. Alergiile și intoleranțele alimentare includ mai multe afecțiuni care afectează metabolismul carbohidraților, proteinelor și lipidelor.

Persoanele cu acest tip de problemă au deficite enzimatice, adică nu au acele proteine specifice (enzime) de care organismul are nevoie pentru a metaboliza și asimila anumite alimente sau părți ale acestora. De obicei, sunt prezenți de la naștere, dar este o tulburare care poate fi și dobândită în timp. Este o reacție ce implică metabolismul, dar nu și sistemul imunitar și depinde strict de cantitatea de aliment nedorit ingerată (dependentă de doză).

Simptomele.

Simptomele sunt adesea asemănătoare cu cele alergice și pot apărea și după câteva zile, ceea ce le face mai greu de recunoscut și de asociat cu alimentul consumat. De obicei, se manifestă prin diaree, balonare și crampe abdominale.

Alergii și intoleranțe la lactoză.

Cea mai frecventă cauză a intoleranței alimentare este lactoza, zahărul conținut în lapte. Persoanele cu intoleranță la lactoză au un deficit de lactază, enzima digestivă care descompune lactoza în glucoză și galactoză, astfel încât să poată fi absorbită și folosită de organism. Dacă intoleranța este gravă, este important să fii atent și să citești cu atenție etichetele alimentelor: lactoza este folosită în multe produse gata preparate.

Favismul.

Un alt exemplu de alergii și intoleranțe este favismul, care constă într-un defect congenital al unei enzime prezente în mod normal în globulele roșii, glucozo-6-fosfat-dehidrogenaza, esențială pentru vitalitatea și funcția acestora. Deficitul acestei enzime provoacă o distrugere bruscă a globulelor roșii (hemoliză) și, prin urmare, apariția anemiei hemolitice. Când o persoană cu deficit de enzimă consumă bob, mazăre sau anumite medicamente (precum sulfamide, salicilați, chinidină, menadionă), acestea inhibă activitatea enzimei, iar celulele roșii deja deficitare sunt și mai mult afectate. În cazuri grave, aproximativ jumătate din globulele roșii sunt distruse; pielea și mucoasele devin intens palide, dar și gălbui, urina foarte colorată și apar semnele unui colaps cardiovascular.

Alergiile.

Ne referim la o boală care afectează indivizi genetic predispuși și constă în reacția sistemului imunitar la un alergen. Alergenii sunt substanțe inofensive pentru majoritatea oamenilor și, în cazul alimentelor, corespund unor componente alimentare sau chiar alimentului în sine.

Reacția se manifestă la primul contact prin formarea unor anticorpi specifici, numiți imunoglobuline E (IgE), care au rolul de a apăra organismul de ceea ce acesta recunoaște drept străin. Este aceeași reacție pe care organismul o are împotriva bacteriilor și virusurilor și poate fi foarte violentă. Reacțiile alergice sunt de obicei independente de doză: chiar și o cantitate foarte mică poate declanșa o reacție a cărei severitate este subiectivă și imprevizibilă.

Rolul histaminei.

Cu ocazia unei posibile expuneri ulterioare, în urma reacției dintre alimentul „alergenic” și anticorp, se eliberează histamina: o substanță care acționează ca mediator chimic al inflamației, dar care are și rol de neurotransmițător.

Histamina este principalul responsabil pentru simptomele caracteristice ale tuturor reacțiilor alergice, precum mâncărime, nas care curge, tuse sau respirație șuierătoare.

Cum apar simptomele alergice?

Reacția la alergeni provoacă mai multe simptome care pot afecta diferite organe în același timp. Simptomele apar la scurt timp după ingestie și pot fi de diferite tipuri, în funcție de tipurile de anticorpi sau alți mediatori celulari implicați, pe lângă IgE. În general, se manifestă prin: mâncărime; erupții cutanate; umflături; dificultăți de respirație. Cea mai gravă reacție pe care o poate manifesta organismul nostru este șocul anafilactic, care apare în decurs de o oră de la ingestia alergenului.

Șocul anafilactic necesită întotdeauna spitalizare de urgență, deoarece poate duce la dificultăți de respirație, scăderi bruște ale tensiunii arteriale, pierderea cunoștinței și, în cele mai grave cazuri, la deces.

Cei mai comuni alergeni alimentari sunt: cerealele care conțin gluten (grâu, secară, orz, ovăz, alac); laptele și produsele lactate; ouăle și produsele din ouă; peștele și produsele din pește; crustaceele și produsele din crustacee; moluștele și produsele din moluște; arahidele și produsele din arahide; nucile (migdale, alune, nuci, fistic și produsele lor); lupinul și produsele din lupin; soia și produsele din soia; țelina și produsele din țelină; semințele de susan și produsele din semințe de susan; muștarul și produsele din muștar; dioxidul de sulf și sulfiții.

Celiac.

Boala celiacă reprezintă incapacitatea de a digera și metaboliza glutenul, un complex proteic prezent în grâu, grâu și cereale. Este greu de încadrat printre alergiile și intoleranțele obișnuite, deoarece implică puternic și sistemul imunitar (caracteristică a alergiilor), însă fără implicarea IgE. Glutenul este un complex proteic din grâu, grâu și cereale similare precum orz, secară, alac, triticale și, în consecință, în toate alimentele care le conțin ca ingrediente. Ingerarea glutenului, chiar și în cantități mici, provoacă leziuni ale mucoasei intestinale la persoanele afectate. Ca urmare, anumite substanțe nutritive sunt slab absorbite, apărând simptome precum balonare și dureri abdominale, vărsături, constipație, scădere în greutate.

Dacă observi că ești o persoană intolerantă sau alergică, este important să eviți consumul alimentelor suspecte și să contactezi medicul cât mai curând, care îți va recomanda să îți protejezi sănătatea.

Când cumpărăm, să ne amintim că, în cazul alimentelor ambalate, este important să verificăm și să citim atent eticheta, care, conform legii, trebuie să indice alergenii prezenți. Această indicație trebuie să fie evidențiată diferit față de celelalte ingrediente, astfel încât prezența să poată fi observată rapid. În cazul produselor vrac, indicațiile despre alergeni trebuie afișate la punctul de vânzare printr-un afiș, pe ambalajul original sau într-o carte a ingredientelor.

Câteva exemple de indicații pe care le putem găsi pe ambalaje și la care trebuie să fim atenți: poate conține (alergen); produs în unități unde se utilizează (alergen); produs în lanțuri alimentare ne-separate, în care se procesează și (alergen).

Dacă realizăm că suntem alergici, trebuie să fim atenți și la alergenii ascunși, adică acei alergeni prezenți într-o formă care nu este evidentă. Industria a crescut mult posibilitatea de a găsi neașteptat alergeni în alimente precum laptele sau soia în mezeluri, cazeina în vin, gelatină de pește folosită ca simplă glazură pentru prăjituri etc., declanșând reacții la alimente considerate inofensive pentru acel alergen.

Alergenul ascuns poate fi prezent în alimentele ambalate din diverse motive: erori în formularea avertismentelor; erori de ambalare; prezența ingredientelor provenite din surse direct alergene; adjuvanți de procesare și arome; fenomene accidentale de contaminare la nivel industrial, legate de utilizarea unor linii de producție și/sau ambalare care nu sunt suficient separate.

Este, așadar, important ca acuratețea informațiilor de pe etichetele de sănătate pentru consumatori să fie asigurată de legislația actuală. În caz de nevoie sau îndoială cu privire la ceea ce este indicat pe etichetă, este mai bine să contactați direct producătorul pentru clarificări. Este foarte important să-ți cunoști alergiile și intoleranțele. Ai nevoie de ajutor? Întreabă acum nutriționiștii noștri.